Se afișează postările cu eticheta Alianta Familiilor din Romania. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta Alianta Familiilor din Romania. Afișați toate postările

27.10.11

ALIANTA FAMILIILOR DIN ROMANIA NE INFORMEAZA: ZOOFILII ISI CER DREPTURILE

Inca nu am scris despre zoofilie. (Pentru cei care nu stiu, putini presupunem, zoofilul este  persoana care intretine relatii sexuale cu animale. Zoofilia mai este cunoscuta si ca “bestialitate” si e pedepsita de lege) O facem astazi dind recent peste un material publicat in publicatia londoneza Telegraph despre o miscare in ascensiune a zoofililor americani si britanici pentru dobindirea de “drepturi”, inclusiv dezincriminalizarea bestialitatii si legiferarea casatoriilor intre finte umane si animale.  
 
 
Socati? Asa am fost si noi cind am dat peste notiunea asta bizara acum citiva ani. Auzim tot mai des despre “interspecies marriage” adica “casatoria intre specii.” De unde notiunea asta? Este un produs al evolutionismului si al darwinismului contemporan, si el in continua schimbare. Premisa e simpla. Omul, afirma evolutionistii, este un animal asa cum este un ciine. Se diferentiaza de animale doar pentru ca e numit putin diferit, “animalul uman” (“human animal”). Animalul uman se afla in virful piramidei animalelor, fiind un produs evolutiv al acestora. De ce atunci sa nu se permita si casatorii intre animale, in speta intre animalele de rind si “animalul uman”, adica omul? Restrictionarea casatoriei doar la specia homo sapiens, spun ei, este discriminatorie. Logic si inevitabil, adauga ei, casatoria intre specii e justificata.  
 
 
In primavara lui 2004 The Futurist a publicat provocatorul articol “The Transformation of Marriage” (“Transformarea casatoriei”) (il aflati aici: http://www.wfs.org/excerptma04.htm) Afirma, cu totul bizar, ca “the concept of marriage as a socially and spiritually sanctioned partnership need not be restricted to humans alone if the partners to the arrangement are bound by a clear sense of loving and lifelong commitment”. (“conceptul de casatorie ca parteneriat social si spiritual sanctionat social nu trebuie restrictionat doar la fiintele umane atita timp cit partenerii sunt legati de un sens clar al dragostei reciproce si a unei responsabilititati pe viata”). Autorul articolului este Stephen Bertman, profesor emerit de limbi si literatura la Universitatea din Windsor, Canada.  
 
 
Dupa cum vedeti, revolutia sexuala nu inceteaza sa uimeasca. E intr-o gestatie permanenta. Gesteaza idei, ideologii si manifestari noi. Tot ce era acceptat acum citeva decade privind normele de conduita sexuala si in general sexualitatea umana, astazi e depasit. Si tot ce e la moda astazi va fi depasit miine. Si asa mai departe. Pina cind? 
 
 
Intunecimea Libertatii Sexuale  
 
 
Asupra zoofiliei redam articolul alaturat publicat pe 5 octombrie in The Telegraph si intitulat “Intunecimea libertatii sexuale: zoofilii americani adopta limbajul egalitatii.” Textul in engleza, intitulat, “The dark side of sexual freedom: American ‘zoofiles’ take on the language of euality” poate fi citit aici: http://blogs.telegraph.co.uk/news/timstanley/100108943/the-gay-rights-movement-has-emboldened-americas-bestiality-advocates/  
 
 
Florida  
 
 
Sambata trecuta [Nota AFR: Octombrie 1, 2011] statul Florida in sfarsit a interzis sexul cu animale. E greu de crezut ca a luat asa mult timp, dar chestia asta nu a fost ceva scandalos pina acuma. Mai multe cazuri publicate recent in tabloidele locale i-au convins pe legiuitorii statului ca ceva trebuie facut. Un barbat de 54 de ani a fost arestat in iunie dupa ce nepotul lui l-a prins in dormitor incercind sa faca sex cu bulldogul familiei. In 2009, un barbat din Panhandle [Nota AFR: partea de nord a Floridei] a asfixiat o capra incercind sa faca sex cu ea. (in timpul procesului lui protestatarii purtasera tricouri cu inscriptia ‘baaa inseamna Nu”) si in 2005 un barbat orb singuratic a fost gasit in flagrant delict cu cainele lui.  
 
 
Fiecare societate isi are pervertii ei tragici. Ceea ce insa face diferita generatia prezenta de bestiali este sofisticatia lor politica si culturala. Au adoptat limbajul “drepturilor” si incearca sa se identifice cu alte minoritati sexuale. Michelle Bachmann [Nota AFR: candidata crestina la presedintia SUA care se opune drepturilor “minoritatilor sexuale’] trebuie sa fie foarte fericita. Asta intr-o oarecare masura valideaza prezicerea miscarii conservatoare crestine americane ca toata campania pentru drepturi egale a homosexualilor a deschis accidental usa unor cereri mult mai stranii si bizare.  
 
 
Sex cu un dolfin  
 
 
Efortul de a normaliza bestialitatea este uimitoare pentru ca e plina de candoare. Activistul pentru sexul cu animale Malcolm Brenner (care deasemenea e, in mod previzibil, Wiccan) [Nota AFR: Wiccan e o secta religioasa americana care promoveaza renasterea paganismului, o secta cu aderenti mai ales in rindul studentilor universitari], isi republica memoriile pe care le-a scris despre o afacere sexuala de noua luni pe care a avut-o cu un dolfin intr-un parc de agrement. Brenner intreaba: “Ce e repulsiv despre o relatie in care ambii parteneri simt si exprima dragoste unul pentru altul? Stiu ce zic, pentru ca dupa ce am facut dragoste, dolfinul si-a pus botul pe umarul meu, m-a imbratisat cu aripile ei si ne-am privit in ochii vreme de cam un minut.”  
 
 
La fel ca si ceilalti bestiali, Brenner adopta ca un istet limbajul persecutiei minoritatilor pentru a-si justifica “relatia.” Il pune pe cititor in defensiva, fortindu-l sa-si justifice propriul prejudiciu. Un alt activist, Cody Beck, isi compara atractia fata de caini si cai cu un adolescent homosexual care isi afirma homosexualitatea pe fata. Adapostind un simtamint de atractie sexuala fata de un caine, spune el, “e cum a fost sa fii homosexual in anii 1950. Simti ca trebuie sa te ascunzi, si ca daca te afirmi in public, oamenii se vor uita la tine chioris.” Beck spune ca el si reteaua de zoofili la care apartine, asa numitii “zoos,” sunt extensia logica a miscarii pentru drepturi sexuale. Activistii pentru drepturile homosexualilor insa au opinii diferite. Beck a descoperit ca cererile lui de sprijin din partea homosexualilor au ramas fara raspuns. Spune el, “Unii homosexuali resping comparatia cu bestialii pentru ca simt ca contribuie la argumentul pantei alunecoase si le strica propriile eforturi.” Dar, adauga el, panta alunecoasa e cu doua taisuri: daca permiti persecutia zoofililor, cine vor urma dupa aceea? Homosexualii?”  
 
 
Bine inteles, exista o mare diferenta intre casatoriile homosexuale si zoofilie. Dar ceea ce logica perversa a lui Beck ilustreaza e cum miscarea pentru drepturile homosexuale a dus societatea americana la punctul de a considera cel putin legalizarea poligamiei si a bestialitatii. Considerati, de exemplu, articolul autoarei feministe Victoria Bekiempis in The Guardian. E un sumar inteligent al argumentelor pentru si impotriva bestialitatii. Ca atare, tonul lui e uimitor. Nici o data nu scrie Bekiemps ceea ce oricare persoana sanatoasa la minte ar zice, adica “Barbatii care isi violeaza cainii ar trebui snopiti in bataie.” Dar, in timp ce Bekiempis nu e de acord cu zoofilii, le da credibilitate doar scriind despre ei.  
 
 
Intr-un sens, insa, trebuie sa scrie. Oricine in America care se considera o “victima” trebuie sa primeasca o sansa de a-si prezenta problame si a beneficia de o audienta plina de simpatie la conventia democratilor. [Nota AFR: tot la 4 ani in preajma alegerilor prezidentiale din SUA democratii, la fel ca republicanii, isi tin conventia nationala. In cadrul conventiilor mai toate grupurile, fara importanta cit de deocheate sunt, primesc un timp alocat sa-si prezinte platforma] Dar problema mai spinoasa este ca miscarea pentru drepturile homosexualilor a tulburat apele privind normele sexuale reducind fiecare dezbatere privind moralitatea la una privind consimtamintul reciproc. Dupa cum spune Bekiempis, “Oamenilor trebuie sa li se ingaduie sa-si satisfaca chiar si cele mai bizare si salbatice curiozitati fara teama de repercursiuni, atita timp cit sexul si numarul de persoane implicate in actul sexual ii satisfac pe participantii care isi dau consimtamiltul reciproc intr-un loc privat.” Dar daca “consimtamintul” este singurul nostru barometru pentru a legifera, lucrurile devin complicate.  
 
 
Consimtamint?  
 
 
Asa cum zoofilii americani afirma, animalele pot sa-si dea consimtamintul – intr-o oarecare masura. Comunitatea zoofililor evita cu strictete relatiile sexuale cu animale care pot sa moara in urma actului sexual (gainile de exemplu), si central in directivele lor este ca ei nici o data nu initiaza actul sexual. Franc vorbind, stabilirea parametrilor consimtamintului intre fiintele umane adulte poate fi la fel de problematic. Exista multi baieti de 15 ani (cu un an sub limita de varsta a consimtamintului in Marea Britanie) care sunt maturi sexual. Asta nu inseamna ca sunt maturi din punct de vedere emotional, dar exista si o multime de barbati care nici la 30 de ani nu sunt maturi emotional, si cu toate astea societatea le incurajaza comportamentul imatur. In plus, asta e dovedita de alcoolism, abuzul emotional, abuzul drogurilor, etc., care toate dovedesc ca milioane de adulti isi dau consimtamintul sa faca mai orice le trece prin cap. Englezii necasatoriti, de exemplu, rar fac sex fara sa fie beti (in tim ce englezii casatoriti rar fac sex).  
 
 
In articolul ei, Bekiempis promoveaza argumente bine intemeiate de ce animalele nu pot sa-si dea consimtamintul sa intretina relatii sexuale cu fiintele umane in masura in care fiintele umane o fac, dar discutia ei in ea insasi privind subiectul bestialitatii reflecta modul in care normalizarea sexului in afara casatoriei heterosexuale a complicat ordinea sociala americana pina acuma simpla. Crestinii conservatori americani afirma ca notiunea de consimtamint nu constituie o norma satisfacatoare pentru a distinge intre ce e moral sau imoral: e preferabil, spun ei, sa ne fixam atentia asupra idealului traditional de casatorie Iudeo-Crestin, si sa discutam restul nu sub forma unor echivalente ale casatoriei ci al tolerantei. Fie ca au dreptate sau nu, un act sexual care e atit de departe de standardele civilizatiei occidentale incit rezulta in asfixierea unei capre nu poate fi discutat. In opinia autorului, ar trebui sa duca direct la scaunul electric.  

Sursa materialului: Alianta Familiilor din Romania

19.5.11

Romani, copiilor nostri li se pregateste ceva! Stiti ce invata copilul vostru la scoala?

Afirmam mai sus ca o data lansata, revolutia sexuala a devenit o profesie pentru multi. Aici se inscriu mai ales functionarii din structurile europene si ONU. Colegii de la Pro Vita Bucuresti au alcatuit recent documentarul alaturat excelent tocmai pe aceasta tema. Le multumim!
Pregateste-ti copilul pentru a deveni… “activist pentru drepturile sexuale”! http://www.culturavietii.ro/2011/04/14/pregateste-ti-copilul-pentru-a-deveni-activist-pentru-drepturile-sexuale/ 
O recenta intrunire gazduita de Comisia Natiunilor Unite pentru Statutul Femeii a fost locul perfect pentru a prezenta noua programa de “educatie sexuala” a Planned Parenthood, cel mai mare business de avort si planificare familiala din America de Nord si unul din cele mai mari din lume. Sala – plina de reprezentanti ai organizatiilor non-guvernamentale din intreaga lume interesate sa sprijine atat Planned Parenthood cat si organismele ONU care lucreaza strans impreuna cu aceasta (de ex. Population Council si International Women’s Health Council) sa preia noul curriculum “Linii directoare si activitati pentru o abordare unitara a sexualitatii, genului, HIV si educatiei privitoare la drepturile omului”.
“Daca am putea sa introducem acest program complet de educatie sexuala in fiecare scoala si sa-l implementam in toata lumea, am putea cu totii sa oprim lucrul si sa plecam linistiti acasa”, au fost cuvintele moderatorului catre numerosul auditoriu pe care il credea format exclusiv din feministe si sustinatori ai drepturilor homosexualilor. “Asta ne-ar rezolva toate problemele!” O afirmatie grandioasa, s-a gandit atunci reprezentantul United Families International, organizatie pro-familia din Statele Unite, care s-a aflat incognito in sala si a relatat evenimentul.
“Dupa ce ne-am intors acasa si am studiat ore bune cele 281 de pagini ale programei si cele 188 de pagini ale ‘caietului de activitati’, putem spune, cu mina pe inima, ca nu a fost deloc o declaratie grandioasa,” scrie delegatul UFI pe blogul asociatiei. “Aceasta noua programa de educatie sexuala unitara nu doar ca instruieste in tehnici de ‘autosatisfacere si satisfacere a partenerului’ prin masturbare, sex oral si anal ori tehnici de atingere a orgsmului, dar este si un manual bine construit, complet si foarte eficient in transformarea copilului in activist pentru ‘drepturile sexuale si de gen’.” (Nota: in original, “sexual rights and gender activist”; termeni specifici “revolutiei sexuale”. Despre gen şi diferenţa între acesta şi sex puteţi citi mai multe în articolul Teoria genurilor a feminismului subversiv).
Dar ce contine aceasta programa care se doreste a deveni un standard in educatia copiilor din intreaga lume?
“Programa unitara” abunda in lectii si activitati care: asociaza religia si familia traditionala cu promovarea urii, dezinformarii, stereotipurilor negative, opresiunii si violentei impotriva femeii; normalizeaza si promoveaza comportamentul homosexual; invata si conditioneaza copiii sa accepte si sa sustina casatoria intre parteneri de acelasi sex si sa eforturile de legalizare a acesteia; invata copiii sa creada ca oricine se opune comportamentului homosexual este nedrept, sustine discriminarea si nu poate fi membru activ al unei societati sanatoase; forteaza acceptarea si legalizarea prostitutiei, redenumita, dupa limbajul NewSpeak, “munca sexuala” (“sex work”); promoveaza avortul ca drept al omului si ii motiveaza pe copii sa devina sustinatori ai legalizarii acestuia la nivel global; invata copiii cum poti sa obtii un avort acolo unde acest lucru este ilegal; insista ca mariajul este doar o optiune oarecare in societatea societatea contemporana, iar parteneriatul domestic, coabitarea, uniunea civila sau refuzul oricarei forme de institutionalizare sunt variante egale si valide pentru relatii. 

Alianta Familiilor din Romania despre revolutia sexuala de la usa Romaniei


REVOLUTIA SEXUALA LA USA ROMANIEI (II)

Continuam astazi subiectul pe care l-am demarat acum citeva saptamini privind revolutia sexuala care deja bate si la usa Romaniei. Unii dintre noi inca nu auzim bataia sau daca o auzim o ignoram, crezind ca, asemenea unui oaspete nedorit care ne bate la usa, mai devreme sau mai tirziu se va plictisi de batut si va pleca mai departe. Asta insa nu inseamna ca ea ne ignora pe noi. Revolutia sexuala isi are discipolii si mercenarii ei care o promoveaza cu insistenta si agresivitate. Peste tot. Resursele financiare pe care le au la dispozitie sunt imense. Poate pe unii dintre noi lucrul acesta nu ne intereseaza, afirmind ca oricum nu poti opri timpul in loc, societatea se schimba, a fost in continua schimbare de la inceputul lumii, sau, chiar si mai fatalist, ca si asa nu ai ce face. Nu te poti opune. Ba mai mult, spun unii, revolutia sexuala face parte integranta din “valorile europene” atit de mult vinturate in presa si repetate de buzele multor intelectuali romani scolati in universitatile occidentale. Va atragem insa din nou atentia: vegheati asupra familiilor voastre si mai ales asupra copiilor vostri. Pericolele la care ei sunt expusi astazi sunt diferite de cele la care a fost expusa generatia noastra cind noi eram copii. Cu sexualitatea si dezvoltarea ei normala nu ne putem juca. Nu stirniti si nici nu grabiti “dragostea” spune inteleptul Solomon, pina cind vine ea. Dumnezeu ne-a desemnat normali, dar in ziua de astazi fortele intunerecului ne stirnesc impulsul sexual, al copiilor nostri, si al adolescentilor cu scopul de a-l distorsiona.
 
In editia de astazi cautam sa va deschim ochii spre o noua perspectiva, o notiune cu totul bizara, si anume aceea de “identitate sexuala,” un termen intilnit in publicatiile de specialitate sub numele de “gender identity.” In mare, “identitatea sexuala” face parte din panoplia “drepturilor” pe care “minoritatile sexuale” si le afirma si promoveaza si pe care cauta sa le insereze in tratatele internationale care privesc drepturile omului. Ce inseamna? Dreptul individului de a-si alege o identitate sexuala diferita de cea biologica dobindita la nastere. In alte cuvinte si la concret, dreptul individului de a se identifica ca barbat cu toate ca biologic este femeie, ori femeie cu toate ca biologic este barbat. Adica, un barbat afirma ca “simte” ca de fapt e “femeie” si doreste ca societatea sa-l recunoasca si sa-l afirme ca fiind “femeie” si nu barbat, si invers. Notiunea aceasta bizara este deja recunoscuta la nivel de drept in unele tari europene (Suedia, Olanda, Belgia, Marea Britanie), cit si in unele state americane, de exemplu Massachusetts. In aceste tari, indivizilor care sufera de acest anacronism li se emit documente civile noi care identifica identitatea sexuala selectata, incepind cu certificatul de nastere pina la certificatul de conducere auto. “Identitatea sexuala” inseamna in plus dreptul de a alege sa te autodefinesti ca fiind persoana fara sex, neutra cum ar fi, sau asexuala, adica lipsita de impuls sexual.
 
 
“Identitate sexuala” deasemenea include “dreptul” individului de a-si schimba sexul biologic prin proceduri chirurgicale. Aici se include si transsexualitatea. Psihologii integri afirma ca aceste aberatii constituie malformatii psihologice, pe cind ceilalti le catalogheaza ca si o manifestare “normala” a sexualitatii umane. Iar varsta de la care interventiile chirurgicale pentru redesemnarea sexului se pot face scade. De exemplu in Olanda minorii pot sa-si schimbe sexul doar cu consimtamintul parintilor pina la 12 ani, iar dupa aceea o pot face fara. In plus, “minoritatile” sexuale cer ca plata interventiilor chirurgicale sa fie facuta din fondurile publice. Deasemenea, tot mai des se intilnesc cazuri in care copii de scoala elementara spun parintilor ca nu se simt “comfortabili” cu sexul biologic propriu si ca doresc sa fie baieti in loc de fetite si invers. Unii parinti, in loc sa-i supuna unui tratament adecvat, le cinta in struna, privind lucrul acesta ca fiind unul “cool” si imbracindu-si baietii ca fetele si fetele ca baietii. Pe tema aceasta am mai scris in toamna, si ocazional redam articole similare in buletinul informati AFR care apare martia.
 
 
AFR Recomanda: E lucrul acesta normal sau o nebunie?Acelora dintre d-tra care sunteti interesati intr-o abordare mai aprofundata a subiectului, va recomandam cartea lui Michael Bailey The Man Who Would be Queen: The Science of Gender-Bending and Transsexualism (2003) (“Barbatul care se vrea regina: stiinta distorsionarii sexului si transsexualismul”) Profesor de psihologie la unversitati prestigioase americane (University of Texas, Austin, University of Chicago, iar acuma la Northwestern University), Michael Bailey si-a dedicat mai mult de 40 de ani de viata sudiind fenomenul homosexualitatii si al transsexualitatii. Opinia lui este ca transsexualitatea este o deficienta psihologica care poate fi corectata prin terapie. Exista, spune el, o “stiinta” de distorsionare a identitatii sexuale. Sunt insa si cazuri legitime, afirma Bailey. Incidenta confuziei de identitate sexuala biologica la nastere este extreme de rara, de doar un copil la 400.000, dar poate fi corectata fie prin interventii chirurgicale facute devreme, fie prin ajustari terapeutice. Notam, tot despre profesorul Bailey, ca dupa ce si-a publicat cartea, homosexualii americani l-au declarat persona non grata, atacindu-l pe internet in termeni dintre cei mai murdari. O recenzie a cartii lui o puteti citi aici: http://www.genderpsychology.org/autogynephilia/j_michael_bailey/man_queen.html
 

22.4.11

REVOLUTIA SEXUALA BATE LA USA ROMANIEI

Am ales subiectul de astazi datorita unor evenimente care s-au petrecut saptamina trecuta in Romania si cu privire la care ne-ati scris – activistii homosexuali din Romania au pus 20 de panouri publicitare in diferite orase din tara, redind imaginea unui nou nascut cu inscriptia “homosexual” pe banderola. Unul dintre mesajele d-tre era urmatorul: “Mi s-a intamplat si mie o chestie ciudata. Ieri ma indreptam spre o piata si trec pe langa Tomis Mall. In fata acestuia se afla un mic pasaj subteran pentru pietoni si pe un zid, undeva in fata, se afla un afis mare publicitar referitor la… homosexuali. Afisul arata in felul urmator: era un bebelus abia nascut aflat in patut, si cu banderola specifica legata la manuta; in loc de numele copilului era trecut cuvantul “homosexual.” Langa acesta erau scrise afirmatiile “homosexualitatea nu este o boala; Homosexualitatea nu este o alegere.” Pe masura ce coboram scarile cu mare atentie ca nu cumva sa cad din cauza uimirii (intr-un sens negativ) descopar si alte propozitii scrise cu litere mai mici: O campanie initiata cu sprijinul comunitatii gay din Romania, finantata de Norvegia, Luxemburg si Irlanda (sper ca am reprodus bine). Concluzia: Ce mai urmeaza acum? Sa vad cupluri de gay pe strada manifestandu-si ”sentimentele”? Cred ca voi fi traumatizata. Sunt curioasa daca in alte orase din tara au aparut astfel de afise…” 
 
Da, au aparut, unul la Timisoara, despre care unii dintre d-tra ne-ati scris si despre care gasiti detalii aici. http://www.opiniatimisoarei.ro/socant-bebelus-promoveaza-homosexualitatea-plin-centrul-timisoarei-pe-panou-publicitar-s-a-iscat-adevarat-scandal/15/04/2011 
 
AFR deja a luat atitudine impotriva acestor actiuni pe care le gaseste de prost gust, o incalcare nu numai a legilor in vigoare in Romania, dar mai ales a Conventiei Internationale a Drepturilor Copilului care nu permite ca minorii sa fie folositi pentru reclame cu caracter sexual sau imoral. Nu in ultimul rind, insa, este si o incalcare a bunului simt, a regulilor celor mai elementare de respect si demintate fata de fiintele inocente. In consecinta, pe 18 aprilie AFR si Pro-Vita Bucuresti au inregistrat scrisoarea alaturata la Directia Generala pentru Protectia Copilului.  Protectia Copilului, sesizata de Pro Vita si Alianta Familiilor pentru propaganda homosexuala stradala in care este folosit un bebelus » Tot ta Timisoara d-l deputat Cristi Dugulescu (PDL) a emis o declaratie politica impotriva afiselor din Timisoara si a facut demersuri pe linga Primaria Timisoarei. Ca rezultat, panoul propagandist homosexual din Timisoara a fost dat jos. Iar la Bucuresti, un grup de cetateni au reconfigurat afisul intr-un denunt al homosexualitatii. Detaliile si un scurt video clip le aflati aici: http://marianvitalie.eu/?p=1622

Evenimentele saptaminii trecute insa ne-au pus pe ginduri si ne-am gindit ca ar fi bine sa le pune intr-o perspectiva mai larga pentru a intelege cum s-a ajuns aici. Este vorba despre revolutia sexuala inceputa in anii 60 despre care inca nu am scris, dar care de citiva ani bate si la usa Romaniei. Intrebarea fundamentala in acest context insa este: ce pozitie sau atitutine luam, sau ar trebui sa luam, noi, romanii, cetatenii tari, fata de acest fenomen? Vom ingadui acestor manifestari murdare care cauta sa ne umple spatiul public si sa deformeze mintea copiilor nostri sa ne domine viata publica, sa ne strice relatiile de familie, ori vom lua o atitudine ferma de respingere din start? 
 
 
Radacinile Revolutiei Sexuale 
 
 
Simburii revolutiei sexuale au inceput sa incolteasca in anii 20, anii premergatori crizei economice din anii 30. Au fost anii in care Europa a inceput sa-si revina din traumele cauzate de primul razboi mondial, anii in care insa Freud a plantat, volens nolens prin scrierile sale, radacinile revolutiei sexuale care a luat o mare amploare dupa al doilea razboi mondial. In plus a aparut si Nietzsche a carui gindire nihilista a inceput sa domine, in scurt timp, gindirea europeana premergatoare celui de al doilea razboi mondial. Tot in anii 20 au aparut si primele miscari si manifestari homosexuale in tarile scandinave, Germania, Olanda, Marea Britanie. Cluburile, barurile, si restaurantele homosexuale au inceput sa se inmulteasca in Berlin, Munchen, Stockholm si Londra. In 1944, inca in toiul razboiului mondial, Suedia a dezincriminalizat homosexualitatea, iar in anii 50 Marea Britanie a facut la fel. La scurt timp dupa aceea majoritatea tarilor europene au facut la fel, cu exceptia tarilor comuniste. Iar dupa 1989, sub presiunea Europei Occidentale si promisiunile de aderare la Uniunea Europeana, fostele tari comuniste au dezincriminalizat si ele, una dupa alta, homosexualitatea, cunoscuta pina atunci ca “sodomie.” Iar in 1989 tarile Europei Occidentale au conclus Tratatul de la Amsterdam care pentru prima data in istorie a decretat “orientarea sexuala” (adica homosexualitatea) o categorie sociala distincta si legitima impotriva careia discriminarea a fost  interzisa. 
 
 
Anii 60 
 
 
Anii 60 insa sunt vazuti de catre sociologi ca anii in care “revolutia sexuala” a luat avint, mai ales in America de Nord, de unde s-a extins in restul lumii. A izbucnit in San Francisco in anii 60 si apoi in Toronto in anii 70. Universitatile americane, iar dupa ele cele canadiene si europene, au inceput sa intensifice predarea cursurilor in “sexualitatea umana,” demolind notiunile traditionale despre sexalitatea umana cit si rolul ei in societate. In timp, as anumitele “gay studies” (“studii in homosexualitate”) au inceput sa fie introduse in universitati, si cu timpul au inceput sa fie decernate chiar si diplome universitare profilate in studiile homosexuale. In prezent majoritatea universitatilor prestigioase din SUA au catedre de studii sexuale in cadrul carora studiile homosexuale detin un loc important. Ele sunt finantate atit din fonduri publice cit si din fonduri private alocate de catre homosexuali milionari sau miliardari sau companii multinationale, printre ele Microsoft, Apple, IBM, Google, si altele. 
 
 
In paralel au fost demarate festivaluri si evenimente speciale in universitati in care studentii au fost incurajati sa “come out,”  adica sa-si afirme si sa-si manifeste homosexualitatea pe fata si in public. Cei curiosi sau tentati au fost incurajati sa experimenteze modul de viata homosexual. Au aparut cluburi homosexuale in campusurile universitare nord americane si apoi in cele europene. Finantate din fondurile publice, ele aveau ca obiectiv promovarea modului de viata homosexual si al homosexualitatii ca o “varianta” normala a sexualitatii umane. Banere uriase au inceput sa fie afisate in campusurile universitare afirmind ca homosexualitatea este normala si ca oricare persoana interesata in “deplina satisfactie sexuala” trebuie sa incerce relatii sexuale cu persoane de acelasi sex. Asa au inceput sa apara cluburi special desemnate pentru cei curiosi si doritori sa experimenteze relatii sexuale homosexuale. Incercari din partea societatii civile de a stopa acest derapaj imoral au esuat, tribunalele afirmind din nou si din nou ca homosexualii au toate drepturile constitutionale de a-si afirma si promova sexualitatea la fel ca ceilalti membri ai societatii. 
 

31.3.11

Alianta Familiilor din Romania: MAMA SUROGAT – DE CE SPUNEM NU!

Cu citeva saptamini in urma o deputata PDL a initiat un proiect de lege cu totul nou in Romania privind reproducerea umana asistata medical (RUAM). Ne opunem. Acest fenomen este in faze incipiente chiar si in tarile mult mai evoluate social decit Romania si acolo rezultatele au fost nefaste. Din multe puncte de vedere. El prezinta complicatii etice, valorice, juridice, sociale si sociologice. Mentionam, de exemplu, Articolul 7 al Conventiei Internationale a Drepturilor Copilului care acorda copiilor un drept la o mama si un tata, pe care au dreptul sa-i cunoasca si, in masura in care e posibil, sa fie crescuti de parintii biologici. RUAM abroga acest drept fundamental prin faptul ca detasaza, in mod artificial si intentionat, pe copii de unul dintre parintii biologici - mama. 
 
In tarile in case RUAM se practica, e cunoscut ca “surrogate motherhood”, adica “mama surogat.” Termenul acesta se refera, in general, la diverse intelegeri contractuale intre parti care implica impregnarea unei mame surogat care duce sarcina pina la capat, iar la nastere da copilul unor sau unei parti terte. In mod traditional, surogatul se facea prin inseminarea unei femei cu spermatozoizii sotului unei alte femei, dupa care copilul, la nastere, era dat, impreuna cu drepturile de parinte, barbatului donator si sotiei lui. Noile metode tehnologice reproductive, insa, creaza forme aditionale de surogat reproductiv si complica si mai mult aspectele etice si valorice ale reproducerii umane. In final, se poate spune ca mama surogat este o practica care denota unul dintre cele mai rele aspectele valorile contemporane – drepturile copiilor sunt subordonate doleantelor adultilor de a-si satisface proclivitatile stilurilor lor de viata fara a lua in considerare interesele si bunastarea copilului. 
 
 
In contextul dezbaterii actuale care are loc in Romania in jurul acestui proiect legislativ, am rugat-o pe d-na Larisa Iftime, Presedinte Provita Media, sa analizeze proiectul de lege si sa scrie un mic comentariu pe marginea lui pentru cititorii nostri. Dinsa a facut-o cu multa tragere de inima si cu un profesionalism fara repros. Ii multumim cu multa caldura. Articolul ei a fost deja publicat in Ziarul Lumina pe 10 martie si poate fi accesat si aici: http://www.ziarullumina.ro/articole;1540;1;53588;0;Reproducerea-umana-asistata-medical.html 
 

14.8.10

Ambasada Cehiei la Bucuresti criticata de Alianta Familiilor. Imperialism cultural bazat pe "valori" homosexuale.


IMPERIALISMUL CULTURAL AL AMBASADEI CEHIEI LA BUCURESTI
Ce pret are suveranitatea nationala? Ce pret are moralitatea? Ambele sunt inestimabile si nu se negociaza.

V-am informat de mai multe ori din mai incoace despre amestecul ambasadelor straine in treburile romanilor. Am facut aceasta remarca in principal in legatura cu Declaratia Comuna pe care 11 ambasadori straini au seamnat-o in mai in sprijinul marsului homosexual de la Bucuresti. Ii reamintim: SUA, Canada, Australia, Africa de Sud, Marea Britanie, Suedia, Olanda, Franta, Cehia, Spania. Romanii din SUA au reactionat promt cu o scrisoare de protest remisa Ambasadei SUA pe 26 mai. La cererea AFR, crestinii canadieni au facut si ei un demers similar la Ambasada Canadei la Bucuresti, la Primul Ministru al Canadei, si la Ministerul de Externe al Canadei. Iar in comunicatii neoficiale AFR a cerut ambasadorului Africii de Sud sa-si retraga semnatura data Declaratiei Comune. In iunie d-l Ambasador sud african a dat dovada de respect si intelegere fata de cultura si suveranitatea Romaniei si si-a retras semnatura. I-am multumit atunci si ii multumim din nou. Nu asa insa stau lucrurile cu Republica Ceha, prietenii nostri mai apropiati.

In iunie AFR a inceput demersuri pe linga Ambasada Cehiei si Ministerul de Externe al Cehiei cerind retragerea semnaturii ambasadorului ceh. Intr-o scrisoare oficiala remisa AFR pe 1 iulie de catre Ministerul Ceh de Afaceri Externe, ni s-a comunicat ca Cehia isi mentine pozitia. Regretam pozitia intransigenta si de confruntare cu poporul roman pe care Republica Ceha a decis sa o ia privind o chestiune de interes pur national care nu are nimic de a face cu relatiile bilaterale romano-cehe sau cu relatiile internationale in general. In consecinta pe 26 iulie AFR a remis o scrisoare Ambasadei Cehiei la Bucuresti si Ministerului Ceh de Afaceri Externe cerind inca o data retragerea semnaturii ambasadorului in timp de 10 zile. AFR a mentionat deasemenea ca daca cererea noastra nu este rezolvata la nivel neoficial, vom informa publicul roman despre aceasta subminare grosolana a suveranitatii noastre nationale de catre Republica Ceha, o natiune cu care vreme de sute de ani am intretinut relatii de strinsa si sincera prietenie, la bine si la rau.

Actiunea Cehiei, ca de fapt si a celorlalti ambasadori straini, nu poate fi justificata. Constituie o subminare a suveranitatii noastre nationale. Unul din cele 7 principii universale ale relatiilor dintre state, mentionate si in Carta Natiunilor Unite, este neamestecul in afecerile interne ale statelor suverane. Rolul ambasadelor este sa comunice la nivel diplomatic intre state, nu la nivel nediplomatic sau sa ia pozitii privind afacerile interne ale diferitelor tari. Numim lucrul acesta o forma de hegemonie culturala si imperialism cultural.

Pozitia Cehiei insa ne surprinde si din alte puncte de vedere. Franta, Canada, Suedia, Marea Britanie, SUA, sau Olanda au fost si inca ramin “puteri” imperialiste. In mod traditional ele s-au amestecat in treburile altor state fara ca ele la rindul lor sa fie supuse imperialismului altor puteri. Cehia insa este o exceptie. Pe 21 august se vor implini 42 de ani de cind Uniunea Sovietica si alte state membre ale Pactului de la Varsovia au invadat Cehoslovacia abolindu-i in felul acesta suveranitatea nationala. Romania nu a participat la invazia Cehiei. Dimpotriva, Romania si-a periclitat suveranitatea nationala luind pozitii critice, deschise si oficiale fata de Uniunea Sovietica si invadarea Cehoslovaciei. Deasemenea Roamnia a participat la eliberarea Cehoslovaciei de sub ocupatia germana in al Doilea Razboi Mondial. In consecinta, nu ne asteptam ca Cehia, o fosta victima a imperialismului german si sovietic, sa se alature celorlalte “puteri” care promoveaza imperialimsul cultural la nivel international, si sa ne ofenseze fara temei. Si mai ales nu ne asteptam ca Cehia sa nu dea dovada de intelegere dupa ce AFR i-a atras atentia, in mod politicos si deosebit de respectuos, ca ne-a submit suveranitatea nationala si ca ne-a jignit.

Din nefericire, Romania nu e singura tara in care Cehia promoveaza homosexualitatea. A facut-o in iunie si in Peru unde, impreuna cu celelalte state care au semnat Declaratia de la Bucuresti, a semnat Declaratia de la Lima, sprijinind marsurile homosexuale din Peru. Notam insa ca Declaratia de la Lima nu a fost semata de Canada sau de Africa de Sud. Suntem inclinati sa credem ca in sensul acesta interventiile noastre si ale altora au avut un oarecare efect pozitiv.

In plus, ne exprimam dezaprobarea si fata de implicarea Centrului Cultural Ceh din Bucuresti in marsul homosexual de la Bucuresti. Centrul Ceh a incurajat personalul roman sa participe la marsul homosexual. Acest lucru nu poate fi un obiectiv legitim sau potrivit al Centrului Cultural Ceh de la Bucuresti. Notam insa ca angajatii romani de la Centrul Cultural Ceh au inteles sensitivitatea acestei presiuni, au dat dovada de intelepciune, si au emis o nota de regret. Le multumim. Din nefericire, insa, directorul interimar al Centrului Cultural Ceh, d-l Vit Prudil, a emis o nota contrarie prin care a dezaprobat pozitia angajatilor romani. Deploram actiunea d-lui Vit Prudil pe care o gasim nejustificata si insensitiva.

27.2.10

Petitie Europeana Pentru o Duminica Fara Lucru

Grupul conservator EPP din Parlamentul European a demarat o initiativa pentru declararea Duminicii ca zi de odihna in toata Uniunea Europeana. Pentru asta insa, si in conformitate cu Tratatul de la Lisabona, e nevoie de 1 milion de semnaturi din toate tarile membre ale Uniunii Europene.
Am fost solicitati sa promovam aceasta initiativa in Romania si o facem – cu multa placere. Este o initiativa buna, profamilie. Copiii si sotii au nevoie de o zi libera pentru a fi impreuna si au dreptul la a nu fi fortati sa lucreze Duminica. Copiii au dreptul sa petreaca o zi pe saptamina cu ambii parinti iar parintii la fel. Deasemenea multi dintre noi folosesc Duminica ca zi de inchinare alocata bisericii cu intreaga familie. Din nefericire presiunile din afara, de cele mai multe ori nejustificate, ne forteaza uneori sa compromitem aceasta valoare crestina si traditionala. Initiativa cauta sa rectifice aceasta problema. Protejarea Duminicii ca zi de odihna si de inchinare e un aspect important al identitatii noastre romane, crestine, si europene. Va rugam semnati petitia si dati-o mai departe.

Linkul petitiei e aici http://www.free-sunday.eu/en.

Textul e in engleza. Va atentionam, pentru a evita confuzia, ca in rubrica “mail” trebuie inserata adresa electronica.
Va multumim
Alianta Familiilor din Romania

www.alianta-familiilor.ro

Related Posts with Thumbnails