Foştii deţinuti politic îi cer binecuvantare IPS Anania ca manastirea de la Aiud să fie ridicata de catre Parintele Justin Pârvu (audio)

Fosti detinuti politic cu 350 de ani de inchisoare ii cer Mitropolitului Bartolomeu Anania sa ridice o Manastire la Rapa Robilor de la Aiud

Un grup de 15 organizatii reunite de Centrul Rezistentei Anticomuniste, al carui presedinte de onoare este Vladimir Bucovsky, sustine Apelul facut astazi de peste 35 de fosti detinuti si luptatori anticomunisti Inalt Prea Sfintitului Bartolomeu Anania, Arhiepiscopului Vadului, Feleacului si Clujului si Mitropolit al Clujului, Albei, Crisanei si Maramuresului, pentru ridicarea unei Manastiri pe locul calvarului de la Aiud, Rapa Robilor.

Personalitati anticomuniste si nume importante ale rezistentei romanesti, dintre care unele cu 20 de ani de temnita, inclusiv la Aiud, cum ar fi Monahul Paulin (22 de ani), Nicolae Purcarea (20 de ani), Grigore Caraza (21 de ani), Gavrila Rusu (fost condamnat la moarte, 21 de ani de rezistenta in munti) sau Aspazia Otel Petrescu, Raul Volcinschi, Demostene Andronescu si sora "Sfantului Inchisorilor" Valeriu Gafencu, Valentina Elefteriu Gafencu, la care s-au alaturat presedintele Asociatiei Fostilor Detinuti Politici, Octav Bjoza si presedintele Asociatiei 15 Noiembrie 1987 - Brasov, Florin Postolachi, i-au cerut Mitropolitului Bartolomeu Anania, el insusi un fost detinut politic, sa respecte "ultima dorinta" a marilor duhovnici ai Ortodoxiei romane, Parintele Justin Parvu (90 de ani, 17 de temnita) si Parintele Arsenie Papacioc (95 de ani,14 de inchisoare) si sa ridice o Manastire cu arhitectura traditionala, ortodoxa, pe locul jertfei de la Aiud.

In Apelul scris de memorialista Aspazia Otel Petrescu (14 ani de inchisoare) se arata ca pentru Manastirea de la Aiud "gandirea, planul si infaptuirea sa fie ale acelui detinut politic vrednic de o astfel de lucrare: Parintele Arhimandrit Justin Parvu" iar binecuvantarea sa fie data de Arhiepiscopul Bartolomeu Anania "care a sfintit si Calvarul Aiudului si care simte altfel tresarirea Sfintelor Moaste".

In privinta altor proiecte care se doresc a se construi pe acel loc, fostii detinutii politic semnatari, a caror detentie insumeaza peste 350 de ani de inchisoare, cer: "Aveti buna cuviinta si lasati-ne mortii in cinstirea noastră! Lasati-ni-i noua, atat cat mai suntem si asa cum inima noastra o simte si cum credinţa noastră o cere".

Centrul Rezistentei Anticomuniste ii roaga pe Inaltii ierarhi ai Bisericii Ortodoxe Romane Bartolomeu Anania si Andrei Andreicut sa primeasca la fata locului o delegatie a fostilor detinuti politic care sa supervizeze proiectul si inaltarea Manastirii de la Aiud.

Scrisoarea deschisa a elitei morale a Romaniei, inmanata astazi personal Arhiepiscopului locului, IPS Bartolomeu Anania, se incheie cu un apel la adevar: "Noi credem insa ca nicio binecuvantare nu va fi valabila pana nu se va lamuri cumplitul adevar legat de holocaustul rosu. Pana atunci, singurii care au drept sa spuna ceva in aceasta problemă sunt tocmai cei care au suferit. Vreti sa faceti ceva inaltator pentru martiri? 'Dezveliti tot adevarul si le spuneti tuturor/Cum murira fratii nostri pentru Neam si Tara lor!'"

Centrul Rezistentei Anticomuniste
Secretariat: veghea@veghea.ro
Tel/Fax: 0368-42.68.05

Gasiti aici Apelul catre IPS Bartolomeu Anania si semnatarii acestuia

Înalt Prea Sfinţiei Sale,
Înalt Prea Sfinţitului Părinte Bartolomeu Anania
Arhiepiscopului Vadului, Feleacului şi Clujului şi
Mitropolitul Clujului, Albei, Albei, Crişanei şi Maramureşului

Înalt Prea Sfinţite Părinte Mitropolit,

Ne adresăm Înaltpreasfinţiei Voastre, cu îndrăzneala ucenicului ce aleargă la Ava al său pentru sfat, ajutor şi mângâiere, căci Ava sunteţi pentru foştii deţinuţi politic, ca unul ce-aţi trecut prin proba de foc a prigoanei comuniste.

Noi suntem încredinţaţi că Cel care v-a ales să ne fiţi Ava a fost tăria noastră în această luptă nedreaptă şi inegală, adică Domnul nostru Iisus Hristos. Încurajaţi de o astfel de încredere, vă rugăm fierbinte să întreprindeţi tot ce înţelepciunea Înaltpreasfinţiei Voastre va găsi de cuviinţă ca să faceţi clar tuturor celor ce vor să ia iniţiative în ce priveşte mausoleul de la Aiud că numai cei ce au suportat teroarea crimelor comuniste sunt îndreptăţiţi să aibă un cuvânt de spus cu privire la ce ar mai fi de adăugat la Calvarul Aiudului. Bătrânii supravieţuitori ai temniţelor comuniste au înţeles demult că ei sunt singurii care pot mărturisi cinstit şi în duhul adevărului cum au fost aruncaţi peste pragul vieţii, de către hidra comunistă, martirii acestui neam greu încercat şi pustiit în tot ce a avut el mai bun. Doar aceşti bătrâni au înţeles că este de datoria lor să-şi cinstească morţii, să le păstreze vie memoria şi să le aducă pomenire creştină, căci au fost lipsiţi de grija cea duhovnicească atunci când şi-au dat duhul în mâinile Părintelui veşnic şi chiar mai târziu, când ţara a fost lovită de amnezie.

Cu o mare putere de dăruire, pretutindeni unde s-a suferit şi s-a murit pentru Cruce, Neam şi Ţară, foştii deţinuţi politic au ridicat cu propriile lor puteri monumente comemorative care să amintească generaţiilor viitoare suferinţele cumplite îndurate şi sacrificiile supreme oferite de acei fii ai Neamului care s-au opus ateismului comunist şi nu şi-au plecat genunchii decât în faţa lui Dumnezeu.

Între toate câte s-au înălţat, troiţe, cruci, paraclise, monumente, cel mai semnificativ este, fără îndoială, mausoleul de la Aiud, atât lăcaş de închinăciune şi reculegere, cât şi necropolă pentru osemintele celor căzuţi.

Sunt deţinuţi politic care socotesc că ceea ce s-a făcut pe Râpa Robilor mai trebuie întregit cu o sfântă mânăstire. Foarte bine, dar gândirea, planul şi înfăptuirea să fie ale acelui deţinut politic vrednic de o astfel de lucrare: Părintele Arhimandrit Justin Pârvu. Se cere o nouă temelie pentru venerarea martirilor. Foarte bine, dar binecuvântarea acestei temelii să fie dată de Ava al nostru, Înaltpreasfinţitul Bartolomeu Anania, care a sfinţit şi Calvarul Aiudului şi care simte altfel tresărirea Sfintelor Moaşte.

Înaltpreasfinţite, mărturisim ce-am vrea noi să spunem celor care afirmă că un deţinut politic nu are nimic de spus în privinţa proiectului Aiud şi să ne daţi dezlegare dacă suntem în greşeală:
Oameni buni, înţelegeţi că Râpa Robilor este ţara celor din morminte fără cruce la căpătâi, presărate aici cu sârguinţă de molohul comunist. Şi-au câştigat acest drept pentru că li s-a acordat cu ură şi dispreţ, cu tortură şi nimicire. Tot ce se înalţă pe acest loc nu poate avea binecuvântare decât de la o mână care, pe lângă harul sfânt al preoţiei, a primit şi pe cel al supliciilor. Numai aşa cerul se poate îndura de iertare! Numai aşa somnul lor poate fi lin şi binecuvântat! Ce este aşa de greu de înţeles? Aveţi buna cuviinţă şi lăsaţi-ne morţii în cinstirea noastră! Le va fi pură, certă şi sinceră. Lăsaţi-ni-i nouă, atât cât mai suntem şi aşa cum inima noastră o simte şi cum credinţa noastră o cere. E frumos şi înălţător că v-aţi adus aminte că morţii lipsiţi de sicriu merită generaţia voastră. Puteţi să le închinaţi memoriale pe orice colţişor
din Ţara pe care ei au iubit-o cu preţul vieţii. Noi credem însă că nicio binecuvântare nu va fi valabilă până nu se va lămuri cumplitul adevăr legat de holocaustul roşu. Până atunci, singurii care au drept să spună ceva în această problemă sunt tocmai cei care au suferit. Vreţi să faceţi ceva înălţător pentru martiri? Dezveliţi tot adevărul şi le spuneţi tuturor/Cum muriră fraţii noştri pentru Neam şi Ţara lor!

Înaltpreasfinţite, rugăciunile noastre vă vor sta mereu în preajmă, cu speranţa că blândul Iisus va asculta cu bunăvoinţă suspinele noastre.

Cu adâncă metanie,

1. Aspazia OŢEL PETRESCU, fost deţinut politic, 14 ani de temniţă (autoarea Apelului)
2. Nicolae PURCĂREA, fost deţinut politic, 20 de ani de temniţă
3. Gheorghe VARZĂ, fost deţinut politic, 13 ani de temniţă
4. Octav BJOZA, fost deţinut politic, Preşedinte AFDPR
5. Dumitru MOLDOVAN, luptător cu arma în mână în Munţii Făgăraşului, fost deţinut politic, 13 ani de temniţă
6. Florin POSTOLACHI, fost deţinut politic, Preşedinte Asociaţia 15 Noiembrie 1987
7. Demostene ANDRONESCU, fost deţinut politic, 11 ani de temniţă
8. Ştefan URSE, fost deţinut politic, 15 ani de temniţă
9. Petre PETREA, fost deţinut politic, 12 ani de temniţă
10. Luca CĂLVĂRĂSAN, fost deţinut politic, 13 ani de temniţă
11. Ioan BUCELEA, fost deţinut politic, 2 ani de temniţă
12. Emil MITEA, fost deţinut politic, 2 ani de temniţă
13. Dan DESPAN, fost deţinut politic, 4 ani temniţă
14. Gheorghe BUZĂIANU, fost deţinut politic, 2 ani de temniţă
15. Mihai STEREA DERDENA, fost deţinut politic, 8 ani de temniţă
16. Octavian BALABAN, fost deţinut politic, 12 ani de temniţă
17. Alexandru CHISTOL, fost deţinut politic, 9 ani de temniţă
18. Octavian CÂRJE, fost deţinut politic, 14 ani de temniţă
19. Ştefan MAGHIARI, fost deţinut politic, 9 ani de temniţă
20. Nicolae MOLDOVEANU, fost deţinut politic, 9 ani de temniţă
21. Nineta MIHĂILESCU, fost deţinut politic, 2 ani de temniţă
22. Ionel JALUBA, fost deţinut politic, 16 ani de temniţă
23. Virgil TOTOESCU, fost deţinut politic, 14 ani de temniţă
24. Ilie NUŢU, fost deţinut politic, 11 ani de temniţă
25. Vasile MĂGUREANU, fost deţinut politic, 3 ani de temniţă
26. Aurică BICA, fost deţinut politic, 3 ani de temniţă
27. Ion DAN, fost deţinut politic, 3 ani de temniţă
28. Gheorghe CLAPON (Monahul PAULIN), fost deţinut politic, 22 de ani temniţă
29. Tudor STĂNESCU (Monahul Teodor), fost deţinut politic, 8 ani de temniţă
30. Tache RODAS, fost deţinut politic, 12 ani de temniţă
31. Părintele Alexandru CAPOTĂ, fost deţinut politic, 4 ani de temniţă
32. Gavrilă RUSU, fost luptător cu arma în munţi, 21 de ani
33. Părintele Gheorghe BOGDAN, fost deţinut politic
33. Maria CONSTANTINESCU, fost deţinut politic, 5 ani de temniţă
34. Grigore CARAZA, fost deţinut politic, 21 de ani, inclusiv AIUD
35. Raul VOLCINSCHI, fost deţinut politic, 16 ani de temniţă
36. Valentina ELEFTERIU GAFENCU, sora lui Valeriu Gafencu
37. Ilie TUDOR, fost detinut politic, 8 ani de temniţă

Alte persoane semnatare:
1. Coriolan BACIU
2. Dr. Florin MĂTRESCU
3. Octavian POLEXA, Director al Colegiului Naţional „Dr. Ioan Meşotă”
4. Ioan POLEXA, Director Centru Plasament
5. Vlad PÂRĂU, student
6. Florin VIJOLI, profesor
7. Crina PALAS, profesor
8. Florin PALAS, jurnalist
9. Luminiţa GAVRILESCU
10. Bogheanu ARNĂUŢOIU (tatăl a îndurat 14 ani de temniţă)
11. Alexia CRISTECU (mama a îndurat 2 ani temniţă)
12. Polifon GEORGESCU
13. Erica GEORGESCU (unchiul-11 ani închisoare)
14. Eleodor ENĂCHESCU
15. Aurelian PĂUNA
16. Vasilica OANCEA
17. Cornelia BRADEA BRÂNZAŞ, sora Părintelui Liviu BRÂNZAŞ (13 ani de temnita)
18. Victoria ALEXANDRESCU, fostă membră a Cetăţuilor
19. George RONCEA, jurnalist
20. Victor RONCEA, jurnalist
21. Elena ANDRONACHE, informatician
22. Maria MARICARU, fiica fostului detinut politic Ion DIMA (10 ani in temnitele Gherla si Aiud)

Centrul Rezistentei Anticomuniste a alcatuit de asemenea o lista de organizatii (ambele liste raman deschise) care sustin initiativa Parintelui Justin Parvu pentru o Manastire la Aiud:

Fundatia Petru Voda
Asociatia Civic Media
Asociatia 15 Noiembrie 1987 Brasov
Fundatia Pentru Romania
Grupul Independent pentru Democratie
Civic Net - Piata Universitatii
Liga Studentilor - Seniorii
Asociatia Suflet pentru Suflet
Filiala Negresti Pro Basarabia si Bucovina - "Constantin Prezan"
Asociatia pentru Libertatea Romanilor
ASTRADROM - Asociatiei pentru Pastrarea si Promovarea Valorilor Culturale si Nationale ale Poporului Roman
Asociatia Cuget Romanesc
Fundatia Arsenie Boca
Fundatia Luptatorilor din Rezistenta Armata Anticomunista
Publicatiile VEGHEA, ATITUDINI si MIHAI EMINESCU

5 August 2009 , Înainte Prăznuirea Schimbării la faţă a Domnului

Cazul „Cotidianul“. Update. Miorlăiala isterică din menajeria lui Vîntu

Continuă agitaţia frenetică a taberelor de „deontologi“ de diferite calibre, în jurul scandalului creat de sosirea lui Nistorescu la „Cotidianul“. „Cornel Nistorescu a ajuns deja persona non-grata în redacţia pe care ar trebui să o păstorească“ - titrează un comentator. Isterii, opinii, comentarii, bårfe, baliverne, acuze şi profeţii iar balamucul se extinde la nivelul întregului Trust al lui Vîntu - „mustăciosul cu aer de cămătar modern“, după cum îl descria Nistorescu pe actualul său patron, în EVZ din 1997. Fostul ziar condus de Nistorescu nu scapă ocazia pentru a-i trånti o copită straşnică, reluånd integral materialul din care a citat publicaţia „Curentul“ ieri.
Anumite pasaje sunt delicioase, Nistorescu etichetându-l pe Vîntu genial, aş zice: „fostul puşcăriaş Vîntu, om de afaceri adus de valurile tulburi de după 1990 dintr-un modest oraş din Moldova la gurile de metrou din Bucureşti“ era descris „ca cel care îţi spintecă abdomenul, apoi se spală tacticos şi se parfumează în baie“, „un individ fără scrupule, care se foloseşte de oameni, le extirpă glanda morală, dă şpăgi“ cu geamantanul „şi, mai ales, nu lasă nicio urmă“. Parţial ultima parte, cu „urmele“, începe să se infirme dacă avem în vedere ultimele zvonuri aduse la suprafaţă de scandalul din spatele „Cotidianului“. Vîntu are o problemă cu „lăsatul urmelor“, iar în toamnă aceste probleme s-ar putea acutiza şi ar putea da naştere unui nou dosar care l-ar putea „căpăci“ pe fostul puşcăriaş.
Zarva extinsă în Trustul Realitatea-Caţavencu este amplificată şi de succesiunea zvonurilor lansate pe piaţă cu privire la eventuala nouă conducere a Realităţii - ba Cozmin Guşă, ba Sorin Roşca Stănescu dezminţind hotărât că ar urma să preia frâiele Realităţii căzute în cap, ca şi „Cotidianul“. Culmea, partenerul lui Vîntu, „deontologul“ Mircea Toma, după ce „Cancan“ l-a prezentat cu putza anemică în vânt, în faţa copilului său, pe litoral, revine viguros şi cere, prin aşa-zisa Agenţie de Monitorizare a Presei, „analizarea cazului scandalos de la «Cotidianul»“ - unde se încalcă libertatea presei... de către Nistorescu, pus tot de Vîntu şef.
Alţi blogeri, de genul lui Rogozanu, protestează şi ei cum pot mai bine, ba mai dând o limbă lui Nistorescu, ba strigând help pentru viol la adresa lui Pătrăşconiu, „dat afară abuziv de dictator“. De vină pentru astfel de comentatori sunt alţii, nu Vîntu - „e mare păcat că ziarul îşi ia lovituri de la presa fără coloană, gen Mircea Badea & Roncea, după gesturi necugetate făcute de Cornel Nistorescu tot pe jumătate“.

Replica lui Nistorescu

Pe de altă parte, Nistorescu le răspunde tuturor: „Trebuie să le mulţumesc tuturor celor care au contribuit la această furtună pe net. Unii au fost ironici, alţii nedrepţi, unii au exagerat, alţii au lansat aberaţii. Alţii pot fi aşezaţi pe căprării. Se crede că lucrează în subsolul unor partide politice. Pe unii însă trebuie să-i bănui de apartenenţă la SRI, SIE şi SPP. Dar cei mai violenţi au fost băieţii dintr-o gaşcă înrolată.
Îi puteţi găsi uşor pe blogul lui Vladimir Tismăneanu. Sunt cei care profită din operaţiunea de condamnare a comunismului. Lor li se adaugă unii care au fost obligaţi să plece la venirea mea. Nu vom putea lucra niciodată împreună, pentru că producţia lor nu-i decât o flecăreală de tavernă şi n-are nicio legătură cu jurnalistica“.
Tismăneanu intră şi el în horă şi dă de pământ cu noul şef de la „Cotidianul“, mai ceva ca într-un Raport Final, într-o luare de poziţie intitulată „Sindromul Nistorescu: paralizia morală şi impudoarea cronică“.
„De ani de zile am observat cu tristeţe declinul profesional şi moral al lui Nistorescu. Am fost şi eu editorialist la «Cotidianul», deci subiectul mă priveşte şi direct. Nistorescu a acţionat în chip malign, autoritar şi abu-ziv, ca un activist al Secţiei Presă trimis să «rezolve situaţia».“
Evident, Tismăneanu ştie ce spune chiar din familie, deoarece tătucul său a fost un astfel de activist, iar expertiza sa e demnă de luat în considerare: Reacţia dlui Nistorescu ţine de sindromul impertinenţei autoritariste, al resurecţiei cadriştilor impenitenţi sub umbrela pretinsei competiţii de piaţă. Cornel Nistorescu este un personaj care nu cunoaşte jena. Ştie precis că nimeni din cei pe care îi insultă sistematic (inclusiv colegi de breaslă) nu profită deloc de pe urma condamnării comunismului. Dacă l-ar deranja vreun profit sau profitor, ar scrie despre Institutul Revoluţiei, aflat sub oblăduirea lui Ion Iliescu. Condamnarea comunismului nu este o „operaţiune“ (securistă ori mafiotică ori ambele) de tipul celor în care se prea poate să fi fost implicat câte un amic al lui Nistorescu. Ar îndrăzni vreodată Nistorescu să vorbească în termeni similari despre condamnarea Holocaustului? Vă mai amintiţi ce lacrimi vărsa, ori pretindea că varsă, când scria despre „tăcerea din jurul crimei“? Sindromul Nistorescu este cel al paraliziei morale.
În ce impostură morală se află el însuşi, Tismăneanul, evident nu mai vine vorba, mai departe, în comentariile acestuia. Hora acuzelor reciproce are, se pare, o miză mai profundă - impostura întregii clase politice - care se extinde şi asupra unui mare număr de actori politici mai mult sau mai puţin drapaţi în jurnalişti şi politologi de teapa unui Tismăneanu şi Nistorescu, fie ei paralizaţi ori nu, cu toţii simbriaşi ai unor personaje de tipul Vîntu...

George RONCEA
Curentul

Obama a devenit un demon socialist pe străzile din L.A.

Pe străzile din Los Angeles au apărut în ultimele zile mai multe afişe care îl înfăţişează pe Barack Obama machiat precum sinistrul Joker din filmul „The Dark Night“, caricatura fiind însoţită de cuvåntul socialism. Afişele au apărut pe fondul dezbaterilor dintre democraţi şi republicani pe tema reformei în sănătate, pe care unii ar numi-o socialistă. Caricatura, al cărei autor este necunoscut, a fost catalogată periculoasă, fiind depăşite limitele satirei politice. Uimitor este faptul că afişele au apărut în L.A., oraş în care liderul SUA a primit 69% din voturi. Şi alţi preşedinţi americani au avut parte de acest tratament, G. W. Bush fiind înfăţişat ca un cimpanzeu, iar Lyndon Johnson a fost desenat cu urechi de elefant.

Sursa: Curentul

Pastila pentru avort (pilula ucigasa), considerată periculoasă de medici , disponibilă, fara reteta, pe internet

Un medicament care provoacă avortul spontan se vinde la liber pe internet în România. Medicii spun că pastilele trebuie folosite doar sub atenta supraveghere a unui ginecolog pentru că provocă sângerări abundente şi pacientele pot muri.

Pastilele au primit avizul Agenţiei Naţionale a Medicamentului cu condiţia să nu fie vândute la liber în farmacii, ci doar în spitale. Ele se vând însă la liber pe internet dar şi în unele farmacii, deşi preţul este destul de mare: între 270 si 500 de lei.

Medicii spun însă că efectele secundare şi reacţiile adverse sunt destul de puternice.

Printre efectele secundare se numără greaţa, vărsăturile, diareea, dar şi dureri de cap, ameţeli, frisoane şi bufeuri, tremurături sau oboseală.

Medicii spun că medicamentul trebuie recomandat numai de medicul specialist (n.n. - crima trebuie facuta cu acordul medicilor, sustin acestia, de parca n-ar fi tot crima) şi tratamentul trebuie supravegheat pentru că provoacă sângerari şi se poate ajunge la moartea pacientei prin hemoragie.

Sursa: Antena 3

SCANDAL URIAS la asociatia homosexualilor. Capul ACCEPT a deturnat banii de prezervative si lubrifianti. SUA: 35.000 USD pentru propaganda homosexuala

AFACERE. Homosexualii au platit lubrifiantii la pret dublu pentru bunastarea directorului
03 august 2009

FONDURI. Asociatia minoritatilor sexuale a primit chiar si donatii de 35.000 de dolari, din fondurile SUA pentru "societatea civila", ca sa faca bloguri si propaganda homosexuala (foto)

Homosexualii si lesbienele sunt intr-un megascandal dupa mai multe tepe date organizatiei ACCEPT chiar de directorul financiar. "Trezorierul" nu s-a sfiit sa-si faca parte, ani la rand, din banii de protocol, ba chiar din fondurile destinate prezervativelor si lubrifiantilor homosexualilor.

Organizatorii controversatului mars al homosexualilor, care se desfasoara in fiecare an in centrul Capitalei, sunt zguduiti de un scandal aparut zilele acestea dupa ce un raport intern al asociatiei ACCEPT a "scapat" pe internet. Conducerea asociatiei a constatat ca directorul financiar, Florin Ghita, a furat o parte din fondurile alocate evenimentelor organizate de asociatie cu bani din cotizatiile homosexualilor si lesbienelor sau din donatiile din strainatate. Dintr-o prea mare grija pentru confortul si placerea protejatilor sai, asociatia a achizitionat gel lubrifiant de calitate. Numai ca "tubuletele magice" n-au ajuns la toata lumea pentru ca jumatate din bani s-au oprit in buzunarul unei persoane insarcinate cu achitionarea produselor. In loc sa cumpere direct de la furnizor, Ghita a luat o cantitate insemnata de gel cu arome de fructe prin doua firme care ii apartineau, iar ACCEPT a platit un pret dublu. Povestea s-a repetat la cocktailul de la "Gayfest" si expozitia de fotografie a unei lesbiene, cand au fost alese oferte la preturi duble fata de concurenta, tot prin firmele directorasului intreprinzator. Conducerea ACCEPT l-a concediat pe director si apoi a pus batista pe tambal. "Din verificarile noastre nu au reiesit dovezi de frauda, ci doar existenta unui conflict de interese. Florin Ghita a facut achizitii prin firmele in care avea interese" a declarat vicepresedintele ACCEPT, Romanita Iordache.

Gabriel Constantinescu / Cancan

MARTYRIA: Fragment din "Istoria razboiului pentru intregirea României, 1916-1918" de Constantin Kiriţescu. Intrarea triumfala a românilor in Budapesta

Ziua de 4 august (1919) a adus Românilor încoronarea biruinţei de la Tisa. Era una din cele mai mari satisfacţii pe care Providenţa le păstrează pentru popoarele greu încercate, care au dovedit tărie de suflet în urmărirea unei idei drepte şi au ştiut să-şi încordeze braţele şi să nu-şi cruţe sângele pentru izbândirea ei.
La ceasurile şase seara, trupele diviziei întâia de vânători intrau în Budapesta şi ocupau capitala maghiară. De-alungul marelui bulevard Andrassy trec coloane lungi de infanterie, cavalerie, artilerie. În inima oraşului, generalul comandant al trupelor din Transilvania primeşte defilarea trupelor. Niciodată un comandant n-a trebuit să facă o sforţare mai puternică, ca să-şi înăbuşe, sub masca severă a şefului, explozia de sentimente ce urcau din inimă, spre a se fărâma în lacrimi. Căci, în decorul grandios al monumentalei străzi budapestane, se întrupa aevea cel mai măreţ vis pe care îndrăznise vreodată să şi-l plăsmuiască o minte românească, revanşa cea mai strălucită pe care şi-o putea lua un neam după o mie de ani de silă, batjocură şi obidă.
În această zi neuitată de patru August, soldaţii români trec în pas de paradă, în cântecul voios al fanfarelor militare, prin inima capitalei maghiare, cucerită de ei în luptă dreaptă. Ei defilează cu bărbăţie, călcând în picioare nu numai pietrele străzilor capitalei, dar şi sufletul trufaşului călău de până ieri. Mut şi resemnat se grămădeşte norodul maghiar pe trotuarele largi, ca să privească spectacolul unic. Este istoria care se desfăş oară răzbunătoare, nemiloasă, fatală. Este semnul vorbitor al unor vremuri noi, a unor rosturi noi. Se pră buşeşte o clădire pe care un maestru, orbit de trufie, a durat-o pe temelia nesigură a silniciei.

Şi trupele române trec mereu, iar primul lor pas răsună cadenţat, ca un ritm de epopee. Trâmbiţele înalţă spre cer din ce în ce mai vesel imnul lor de triumf. Câte povestesc ele! Câte restrişti ale trecutului, câte veacuri de suferinţă se răzbună în ceasul de faţă!

Comandantul oştirii, înconjurat de statul său major, primeşte defilarea, răspunzând ofiţerilor care salută cu sabia, stegurilor care se pleacă, soldaţilor cari-i aruncă căutături voioase. Dar ochii săi alunecă visători peste peste rândurile soldaţilor, străbat prin negura vremilor apuse şi revăd, într-o înşirare tumultuoasă, tot clocotul patimilor şi al zbuciumurilor care se răzbună în această clipă. Sunt umilinţele, împilările ş i jafurile de veacuri, inima strivită şi gura închisă cu pumnul, sunt mucenicii înfipţi în ţeapă ori întinşi pe roată, preoţii batjocoriţi şi scuipaţi, cărturarii vârâţi în temniţe ori siliţi să-şi schimbe ţara. Este un trup frumos de voievod viteaz, aruncat pe o câmpie, despărţit de capul în care încolţise întâia dată sămânţa care, udată de lacrimi şi de sânge veacuri de-a rândul, dă astăzi rodul cel îmbelşugat. Este întreaga poveste milenară a neamului martir, care se încheie într-o apoteoză orbitor de strălucitoare. Este ziua hotărâtoare a unui lung proces istoric, care se sfârşeşte, aşa cum trebuie să se sfârşească toate lungile controverse: cu izbânda dreptului şi a dreptăţii.

Comandantul român priveşte rândurile lupt ătorilor, cum se urmează unele după altele, pe când icoanele se deapănă şi ele din ce în ce mai repede în mintea lui. Zorii roşii se arată la orizont. Sunt scene din sângerosul nostru război. Filmul încremeneşte asupra unei viziuni de amărăciune şi de groază: Turtucaia. Şi mintea măsoară drumul străbătut; el se strecoară printre cimitirele presărate pe creste de munţi, prin văi şi prin margini de păduri, trece prin vadurile râurilor, urmând căile invaziei, străbate Capitala ţării, pângărită de duşman, urmează potecile sângeroase ale retragerii, şerpuieşte prin lunca Siretului, urcând greu peste înălţimile Vrancei şi Oituzului, trece munţii şi se avântă în marş triumfal peste plaiurile scumpului Ardeal, peste Tisa, peste Pusta ungară.

De la Turtucaia, la Budapesta! A fost lung drumul şi obositor, ca

toate drumurile care merg în sui şuri, presărate la tot pasul cu piedici ce trebuiesc ocolite, ori împinse la o parte. Dar ajunşi pe culme, ce privelişte măreaţă! Ce prăpăstii înfiorătoare lăsate în urmă, ce colţi răpoşi trecuţi!

De la Turtucaia, la Budapesta! Este drumul de la înfrângere la

biruinţă, de la umilire la mândrie, de la catastrofa care ameninţa viitorul unui neam, până la sărbătoarea măreaţă a învierii.

Cele din urmă şiruri au trecut. E seară. Bulevardul Andrassy se goleşte încetul cu încetul. Tăcută, mulţimea maghiară se împrăş tie cu inima grea, cu mintea îmbulzită de gânduri şi sentimente potrivnice. Bucuria mântuirii de visul rău al tiraniei roşii se amestecă cu amărăciunea orgoliului naţional călcat în picioare. Iar armata cuceritoare se îndreptează spre cazărmile ungureşti cu conştiinţa împlinirii uneia dintre cele mai grele şi covârşitoare misiuni.

Soarele apunea, presărând o pulbere aurie peste turnurile şi cupolele metropolei maghiare. Deasupra cetăţuii lui Soliman, deasupra Burgului habsburgic, deasupra Parlamentului şovinismului unguresc, fluturau falnic culorile naţionale ale steagului românesc.

Se sfârşeşte o zi mare. O zi care va rămâne în istoria neamului, strălucind cu lumina ei orbitoare peste veacuri.

Budapesta a fost cucerită de armata românească!

Eram, între toţi aliaţii noştri, singurii, pe care Dumnezeu îi învrednicise să cucerească prin luptă capitala duşmanului lor de căpetenie. Ceea ce nu fusese îngăduit marilor noştri prieteni, ne fusese nouă, celor mici şi crud încercaţi. Englezii nu şi-au putut plimba caii pe sub Poarta Brandemburghează a Berlinului şi pe sub teii din Unter den Linden. Francezii nu şi-au putut face armele piramidă pe terasa castelului de la San-Souci, de unde spiritul lui Voltaire stăpâneşte ironic peste armura greoaie a Postdamului prusac. Nici Italienii n-au izbândit să sfărâme cu paturile puştilor ipocrita maximă : Justitia est regnorum fundamentam, înscrisă ca o ironie pe poarta Hofburgului vienez.

Ne-a fost dat nouă, urmaşii iloţilor valahi, să avem satisfacţia supremă de a răzbuna umilinţele şi suferinţele atâtor generaţii de strămoşi, să putem intra ca stăpâni în capitala trufaşului opresor, şi, ţinându-l îndoit sub genunchiul nostru, să-l silim să recunoască venirea vremurilor noi: “Când visurile sunt întrupate, iar nedreptăţile de veacuri răzbunate”.

Articol aparut in numarul 1 al suplimentului Veghea, Martyria.

90 de ani de cand Armata Romana elibera Budapesta bolsevizata

Centrul de Studii pentru Resurse Romanesti
http://www.centruldestudii.ro/
office@centruldestudii.ro
GSM: 0723.562.706

Expozitia fotografica "4 august 1919 - Armata Romana elibereaza Budapesta"

Muzeul de Istorie al Municipiului Bucuresti
Palatul Sutu - Piata Universitatii

INVITATIE

Centrul de Studii pentru Resurse Romanesti va invita marti 4 august orele 11:00 la vernisarea expozitiei fotografice "4 august 1919 - Armata Romana elibereaza Budapesta" organizata la Muzeul de Istorie al Municipiului Bucuresti cu ocazia aniversarii a 90 de ani de la caderea regimului bolsevic din Ungaria in urma interventiei Armatei Romane.
Evenimentul va fi prezentat de academicianul Florin Constantiniu.

George Damian
Centrul de Studii pentru Resurse Romanesti
http://www.centruldestudii.ro/